Adetul de casă (leu de casă) – obligația clăcașilor de a plăti bani în locul sarcinilor feudale (T, sec. 18)

Albinărit – dare asupra produselor albinelor (miere și ceară)

Ajutorință – dare excepțională, în locul văcăritului (sec. 18)

Banii grajdului – dare  încasată de la țigani pentru întreținerea grajdului domnesc (M, sec. 18)

Banii hacului surugiilor – obligația locuitorilor de a plăti surugii aflați în slujba menzilului (M, sec. 19)

Banii masalelor – dare plătită de țiganii domnești pentru masalele cu care se lumina curtea domnească (M, sec. 18-19)

Banii miriei – obligație față de fiscul otoman (ȚR, sec. 17)

Banii steagului – dare pentru plata cheltuielilor de învestitură, de domnie nouă (ȚR, M, sec. 18)

Beșlegărit – taxă pe toate vitele aduse spre vânzare în târguri, pe tarabe și pe tranzancțiile încheiate în târguri; era încasată de bașli-aga (sec. 18-19)

Boieresc / mănăstiresc – munca prestată gratis de țărani pe moșiile boierești / mănăstirești din Moldova în schimbul bucății de pământ pe care o aveau în folosință

Bou de dârvală – oblighația de a da boi pentru diferite transporturi

Bou de iarnă / vară – dare către domnie, plătită de deținătorii de boi (sec. 16)

Bou de seliște – obligație fiscală ce consta în cedare unui bou pentru fiecare sat fără locuitori (seliște) (sec. 17)

Boul soborului – obligația locuitorilor de a da, odată la trei ani, un bou pentru tăiat (sec. 16)

Bou de soroc – amendă (un bou dat domniei) pentru cei care nu se prezentau la judecată (ȚR, Moldova)

Bour – taxă plătită de cârciumari pentru marcarea măsurilor de capacitate (M, sec. XVIII)

Braniște – dare asupra crâșmelor și breslelor (M)

Brudină – taxă penru trecerea podurilor și vadurilor (sec. 15-19)

Cai de olac – obligația satelor aflate pe drumurile domnești de a da cai odihniți trimișilor domnești

Cai domnești / împărătești – obligația locuitorilor de a da cai pentru nevoile curților domnești și ale turcilor (M, ȚR, sec. 16-18)

Camănă – darea cerii, plătită cămării domnești, în natură (sec. 15-18)

Care de braniște – obligația locuitorilor de a da care pentru transportul fânului la grajdurile domnești (M, sec. 16-17)

Căldărărit – dare pentru căldările de făcut rachiu (M, sec. 18)

Căminărit – dare asupra vinului și rachiului vândute în cârciumile din târgurile mari (ȚR, sec. 18)

Cărătură (podvoadă) – obligație a locuitorilor, către domnitor sau boier, de a transporta produsele cuvenite acestora (sec. 18)

Cărăușie – obligația satelor de a da gratuit cai și căruțe pentru transportul persoanelor oficiale (T, sec. 17-18)

Cășărit (cașcavale, călărie, stânit, dijmă de brânză) – dare asupra produselor lactate (ȚR)

Căzănit – dare pe cazanele de făcut țuică (ȚR, sec. 18-19)

Ceară – obligația locuitorilor de a aproviziona cu ceară de lumânări Curtea domnească (ȚR, sec. 18)

Ceir (ceair) – obligația locuitorilor de a duce caii domnești la păscut (M., sec. 17)

Cepărit – dare plătită la vânzarea vinului, când se dădea cep la butii, la cârciumi (M, sec. 17-18)

Cerărit – dare asupra cerii (ȚR; în M se numea bezmed)

Cheltuiala jitniței, a slugeriei, a vistieriei – dare pentru completarea necesarului de cereale al jitniței, de vite al slugeriei și de bani ai vistieriei (ȚR, sec. 17-18)

Ciohodărit – dare plătită de cavafi, cizmari și papugii pe prăvăliile deținute

Cislă – impunere colectivă sau cota-parte dintr-un impozit colectiv („cisla cherestelii”, „cisla cărnii pentru trupele turcești”)

Câblă – dare asupra cerealeleor (sec. 14 – 18)

Cârciumărit / crâșmărit – dare asupra cârciumilor (M, sec. 18). În Transilvani desemna monopolul seniorului asupra vânzării vinului și rachiului.

Clacă – obligația țăranului de a presta zile de muncă în folosul proprietarului funciar

Concerit – dare plătită de români unei raiale otomane pentru dreptul de a avea biserică

Cornăritul boilor – dare pusă pe boii de negoț (M, sec.17-18)

Coșnițe ohabnice – dare impusă de anumite mănăstiri locuitorilor satelor (ȚR, sec. 15)

Cotărit – taxă asupra mărfurilor vândute cu cotul domnesc (ȚR, sec. 17-18)

Cuniță – dare plătită de fetele căsătorite în alt sat / dare auspra cailor / darea supra vacilor și cailor / dare asupra vitelor aduse de străini la pășunat (sec. 14 – 19)

Darea bastonului – dare plătită de preoți către protopopul în subordinea căruia se aflau (sec. 18-19)

Darea biciului – dare plătită de iobagi, după numărul de vite, odată la trei ani (T, sec. 17)

Darea dinarilor liberi sau a fumurilor – dare plătită regelui Ungariei de țăranii care locuiau pe moșiile sale (T)

Darea din vin – dare plătită regelui Ungariei de țăranii din Transilvania (sec. 13)

Darea militară – principala obligație financiară a locuitorilor Transilvaniei, după 1689

Darea mustului – obligația iobagilor de a da stăpânului între 3 – 10 vedre de must (T., sec. 17)

Darea regală – una dintre principelale obligații fiscale ale locuitorilor Transilvaniei (sec. 15 – 19)

Datul boilor – obligația locuitorilor secui de a da câte un bou la nașterea unui nou principe sau a unui moștenitor al acestuia (T, sec. 16)

Descensus – obligația de a găzdui și ospăta pe rege și pe reprezentanții săi de câte ori veneau pe o moșie (T, sec. 12-18; în Moldova și ȚR – conace sau mertice)

Dijmă ecleziastică – obligația țăranilor și orășenilor de a da către biserică o cotă din produsele agricole, din vin și din animalele mici (T)

Fălceria pe vii – dare percepută pe viile care se măsurau cu falcea (M, sec. 17)

Florințul de casă – dare plătită de locuitorii Transilvaniei în sec. 18 (în Moldova – zlotul de casă)

Folărit – dare asupra stânelor (M, sec. 17-18)

Fumărit – dare pe case, pe toate gospodăriile, prăvăliile, identificate prin „fumuri” sau hornuri”. În anumite momente s-a aplicat pentru fiecare horn

Fumăritul bălților – dare plătită de fiecare casă din regiunea bălților pentru dreptul de a prinde pește (se mai numea și „havaetul undiței”)

Gărdurărit – dare impusă asupra viilor din regiunea dealurilor muntene (Buzău, Rm. Sărat, Săcueni). Se încasa pentru: lipsa gardurilor, pârleazuri stricate și neastupate, pivnițe, tocitori, stricăciuni făcute de vite, buțile de vin vânute, furtișaguri…

Ghiață – obligația locuitorilor de a tăia și de a transporta ghiața necesară Curții domnești (M, sec. 17-18)

Ghindărit – taxă plătită în schimbul dreptului de a hrăni porcii cu ghindă din pădurea boierului

Goștină (goștinărit) – dare asupra oilor și porcilor (putea desemna darea plătită pentru porcii și oile care erau duse la îngrășat, la munte, sau darea impusă străinilor pentru oile și porcii aduși în țară, la păscut; ȚR, M, sec. 14 – 19)

Grosărit / groțărie – dare plătită de cei închiși la „gros” („birul temniței”) (M, sec. 17-18). În Transilvania se numea „răscumpărarea temniței”.

Harabagealâc – dare plătită de posesorii de harabale (care mari de transport; M, sec. 18-19)

Ialoviță – dare asupra vitelor mari (vaci; M, sec. 17-18).

Ierbărit – dare impusă asupra vitelor și trumelor străinilor aduse la pășunat (M, sec. 17-18)

Iernaticul cailor – obligația locuitorilor de a întreține caii domniei (ȚR, sec. 17-18)

Întreiala peștelui – dare percepută celor care pescuiau în apele proprietate străină (M, ȚR, sec. 17-18)

Jitărit – plată pentru paza porcilor (ȚR, sec. 14-19)

Jugărit – taxă pentru carele cu lemne aduse din pădure (M, sec. 18-19)

Leu de bute – obligația producătorilor de vinuri din Modova de a da un leu pentru fiecare bute de vin (sec. 18)

Lucru domnesc – obligația locuitorilor de a muncii pentru reparația cetăților, morilor, pădurilor, iazurilor domnești (ȚR, M). În Transilvania se numea „muncă gratuită”

Măcelărit – obligația măcelarilor de a asigura aprovizionarea cu carne a curților nobiliare din Transilvania

Măjărit – taxă pe circulația peștelui, la trecerea prin târguri sau peste vaduri (sec. 14-19)

Miere împărătească – obligația locuitorilor Țării Românești și Moldovei de a cantitățile de miere necesare Porții

Morărit – darea asupra morilor (M, sec. 18)

Ort strămoșesc – taxă plătită de cârciumarii și măcelarii din orașe către starostele de negustori din Moldova; în Țara Românească se numea „ort vătășesc”

Părpărit – dare asupra bunurilor destinate circuitului comercial, în special asupra putinilor sau butiilor de vin  (ȚR; în Moldova se numea „leul de bute”).

Pivnicerit – dare ce se plătea pentru pivnițele unde se depozitau și se comercializau băuturile alcoolice spirtoase (M, sec. 18)

Ploconul baltagului – obligația slujitorilor de a da o sumă de bani căpitanilor lor (ȚR, sec. 18-19)

Ploconul vlădicesc – obligația preoților de a face un dar ierarhilor din eparjia de care aparțineau (M, sec. 18)

Plutărit – taxă plătită de plutele care veneau pe Bistrița (M)

Podărit – taxă plătită drept contravaloare a folosirii podurilor de peste râuri sau a podurilor din orașe

Pogonărit – dare asupra viilor, plătită pe pogon (sec. 17-18)

Poștărit – obligația de a da cai de poștă, aprovizionare și găzduire poștei principelui (T, sec. 17)

Prisăcărit – dare asupra prisăcilor (M, sec. 18)

Săpunărit – dare asupra cherhanalelor de săpun (ȚR, sec. 17-18)

Seu domnesc – obligația de a livra domniei cantitatea de seu necesară pentru lumânări (M, sec. 18)

Sulgiu – dare asupra vacilor și oilor pentru aprovizionarea curții domnești și a oastei de curte, apoi și a turcilor, tătarilor sau a unor oaspeți (M, ȚR, sec. 16-17)

Sursat – rechiziție în natură, pentru necesitățile armatei (ȚR, sec. 17-18)

Teslărie – obligația locuitorilor de a furniza lemn de construcție pentru curtea domnească (M, sec. 17)

Tricesimă – taxă plătită pentru mărfurile importate, exportate sau în tranzit (ȚR, T, sec. 14-…)

Tutunărit – dare asupra culturilor de tutun (ȚR, M, sec. 17-19)

Țigănărit – dare asupra țiganilor (M, sec. 18)

Uluc-hac – dare impusă străinilor care aduceau vite la vânzare (ȚR, M, sec. 17-19)

Unt împărătesc – obligația de a aproviziona cu unt capanul împărătesc (ȚR, M, sec. 17-19)

Urbură – dare din produsul zăcămintelor miniere exploatate (T, sec. 14 – …..)

Vadra stărostească –  obligația posesorilor de crame din ținutul Putna de a da câte o vadră de vin staroștilor locali (M, sec. 18)

Văcărit – dare asupra vitelor mari (una dintre cele mai apăsătoare dări; ȚR, M, sec. 17-19)

Vădrărit – dare asupra vinului (încasată separat de alte dări asupra viei și vinului; ȚR, M, sec. 18-19)

Vinărici – o altă dare asupra viei și vinului (ȚR, M, sec. 14 – 19)

Vorșpan – obligația locuitorilor din satele situate pe drumurile principale ale Olteniei de a furniza cai și de de a acorda găzduire slujbașilor civili și militari austrieci (sec. 18)

T – Transolvania, M – Moldova, ȚR – Țara Românească

Sursa: Ovid. Sachelarie, Nicolae Stoicescu (coord.), Instituții feudale din Țările Române. Dicționar, Editura Academiei RSR, 1981