Autor: Călin Hentea.

Definiție. ”Analiza audienţei ţintă reprezintă un proces de identificare, analiză şi evaluare a persoanelor şi grupurilor de persoane din punctul de vedere al accesibilităţii lor prin diferite tipuri de mass-media, vulnerabilităţii şi susceptibilităţii la mesajele de influenţare în concordanţă cu obiectivele urmărite” (Doctrina operațiilor psihologice, SMG – FOP 3.16. din 2007). Este un concept vehiculat în domeniul operațiilor pshihologice desfășurate de militari.

Istoric. PSYOPS au preluat şi utilizează conceptele de bază din domeniile psihologiei şi sociologiei. Analiza audienţei ţintă se realizează în cadrul unor colective specializate din structurile de operaţii psihologice care folosesc date şi informaţii culese din surse deschise, precum şi cele furnizate de structurile de informaţii militare. Ultima variantă a doctrinei NATO în domeniul PSYOPS rezervă o întreagă anexă explicării atitudinilor şi comportamentelor (NATO PSYOPS Doctrine, 2006, Annex C), prin care se încearcă trasarea unui drum cât mai simplu de acces spre soluţiile de modificare a acestora, în conformitate cu principiile behaviorismului watsonian. Motivaţiile individului şi satisfacerea nevoilor acestuia potrivit ordinii piramidale a lui Abraham Maslow (1908 – 1970) sunt considerate a fii motorul principal al comportamentelor. Acestea la rândul lor sunt privite ca o componentă acţională a atitudinilor, definite drept „sisteme de judecată, emoţii şi tendinţe acţionale persistente şi consistente referitoare la diferite obiecte care îl predispun pe individ să se comporte într-un fel anume pentru atingerea obiectivelor şi scopurilor sale”. Definiţia euro-atlantică recunoaşte aşadar componentele cognitive, emoţionale şi acţionale ale atitudinii, dar aceasta este desprinsă din mecanismele de funcţionare a psihicului uman (determinările subiective) şi este încadrată, aproape exclusiv, în cele sociale. Behaviorismul (termenul provine din englezescul „behavior”, care înseamnă comportament) a fost lansat în Statele Unite în 1913 de către John B. Watson, ca o reacţie la psihologia tradiţională introspectivă. Acesta a considerat comportamentul uman drept obiect principal de studiu al psihologiei şi pe care l-a definit drept „…ansamblul de răspunsuri ajustate stimulilor care îl declanşează. Psihologia reprezintă deci în întregime studiul cuplului Stimul-Reacţie. (…) Totul este redus la cele trei organizări comportamentale (viscerale, motorii, laringeale). (…) Singura cale de formare a comportamentului, afirma Watson, o reprezintă obişnuinţa, învăţarea, procese care încep încă din uter, sub influenţa stimulatoare a mediului, acesta din urmă fiind totul, iar ereditatea neavând nici un rol.” (Zlate, 2000, p. 93). Behaviorismul a fost agreat de americani datorită caracterului său pragmatic, cuantificabil privind un domeniu a cărui semnificaţie şi importanţă a crescut considerabil în ceea ce priveşte aplicabilitatea imediată. Experienţele propagandistice ale secolului XX au arătat că propaganda a reuşit să afecteze psihicul uman al unui individ luat ca membru al unei colectivităţi prin intruziunea – adesea brutală şi de lungă durată – asupra întregului mediu socio-cultural în care acel individul trăieşte, fiindu-i distorsionați factorii socio-istorici caracteristici. Cu toate acestea, sociologul Ion Dafinoiu, într-un studiu dedicat mecanismelor persuasiunii, nu se sfieşte să afirme că ”nu există o teorie generală a schimbării atitudinilor, iar teoriile existente nu au ajuns la un acord cu privire la strategiile ce pot fi utilizate pentru a provoca o schimbare de atitudine”  (Neculau, 1996, p. 261).

3. Nicolae Ceaușescu nu cunoștea, probabil, conceptul de analiză a audiență țintă, dar armata de propagandiști din preajma sa care-i scriau discursurile și îi regizau ”marile adunări populare” cu aplauze, pancarde și componența celor din primele rânduri, a ținut neîndoios seama de anumite aspecte specifice profilului populației adusă să asculte discursul.

Comentarii. Procesul de analiză a audienței ţintă este un proces cuprinzător, care are în vedere atât caracteristicile psiho-sociale şi psiho-individuale, cât şi alte influenţe externe, cum ar fi contextul economic, religios, cultural, politic, militar etc. Specialiștii PSYOPS trebuie să câştige atenţia audienței ţintă prin intermediul diferitelor mijloace şi să identifice informaţiile necesare înţelegerii modului de gândire a audienței țintă. Empatia reprezintă un element vital care stă la baza elaborării unui mesaj de operaţii psihologice eficient, finalitatea acestui proces constând în integrarea rezultatelor analizei audienței ţintă în scopul alegerii temei şi a strategiei de comunicare corespunzătoare. Principalele elemente ale procesului de analiză a audienței ţintă vizează identificarea acesteia şi a condiţiilor care le afectează, vulnerabilităţile acestora, temele şi simbolurile utilizate, susceptibilitatea la influenţe, accesibilitatea audiențelor ţintă, evaluarea campaniei de operaţii psihologice şi analiza propagandei ostile (Manual de operații psihologice, SMG, FOP – 3.14 din 2004). Toți propagandiștii au recurs într-un fel sau altul la analiza audienței țintă pe care și-o stabiliseră înainte de a trece la desfășurarea campaniilor respective.

*Bibliografia poate fi consultată la primul articol din serie („Dicționar politic: agitația”).