Autor: Cezar Petre Buiumaci.
În şedinţa 15 octombrie 1974, cu prilejul împlinirii a 1850 ani de la ridicarea aşezării Napoca la rangul de municipiu, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. aproba adăugarea la denumirea municipiului Cluj „străvechea denumire Napoca”, orașul urmând a se numi Cluj-Napoca.
Iată cum argumenta Nicolae Ceauşescu această modificare în cadrul discuţiilor şedinţei:
„Tovarăşi, Clujul sărbătoreşte 1850 de ani de la proclamarea sa ca municipiu.
Mâine (16 Octombrie) vrem să facem acolo o festivitate şi este bine, cu această ocazie, să-i adăugăm şi denumirea de Napoca şi atunci se va numi Cluj-Napoca. Ce părere aveţi?
Tov. Emil Drăgănescu:
Este bine.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
După cum se ştie, Napoca este o denumire dacă.
Tov. Leonte Răutu:
Este o denumire dată de romani, de legiunile romane.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
După datele pe care le-am primit eu reiese că Napoca este o denumire dacă. După datele date de istorici mi s-a spus că este o denumire dacă, iar romanii au păstrat-o. Deci, propunem o denumire dacă şi una romană.
Tov. Elena Ceauşescu:
Nu este mai bine să nu legăm: Cluj-Napoca? Şi mie mi se pare că este o denumire romană; să nu fie amândouă romane.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Indiferent dacă este romană, tot îi dăm această denumire.
Tov. Manea Mănescu:
Până acum noi ştiam că Napoca este o denumire dată Clujului de romani.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Aşa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană.
În timpul dacilor – aşa se spune în documentul care îl am eu – aşezarea Napoca îşi păstrează acelaşi nume şi în timpul stăpânirii romane şi în anul 124 Napoca este declarat municipiu de către împăratul Hadrian, şi alături de această localitate a fost un sat populat de romani care i-au dat numele latin Clusum.
Aşa sunt cel puţin datele istoricilor; dacă voi le-ați copiat bine?
Tov. Ştefan Bîrlea:
Cu siguranţă.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Aşa că păstrăm denumirea de Cluj, care era dată de romani şi denumirea veche, Napoca, care este dacă.
Tov. Leonte Răutu:
Nu îmi dau seama ce câştigam dând această denumire. Şi Parisul înainte s-a numit Luteţia şi nu i s-a dat şi această denumire.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Buda şi Pesta nu este la fel?
Tov. Leonte Răutu:
Au fost două oraşe.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Oamenii o vor.
Tov. Elena Ceauşescu:
Mult nu câştigăm.
Tov. Leonte Răutu:
Să nu mai vină şi alţii.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Nu este o regulă.
Tov. Constantin Băbălău:
Drobeta – de exemplu – a intrat foarte repede în vocabularul oamenilor.
Tov. Emil Drăgănescu:
Să fim de acord.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Deci, să-i spunem Cluj-Napoca.
Tov. Maxim Berghianu:
Au şi Hotelul Napoca.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Asta reaminteşte că acum 2000 de ani acolo a existat o civilizaţie şi nu a fost adusă de vânt.
Tov. Emil Drăgănescu:
Are o semnificaţie deosebită.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Ce spuneţi, sunteţi de acord?
Tov. Emil Drăgănescu:
Este foarte bine.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Deci rămâne aşa: Cluj-Napoca. Sunteţi de acord?
(Toţi tovarăşii sunt de acord)”1.
NOTE
- ANIC, fond CC al PCR – Cancelarie, Dosar nr. 111/1974, ff. 59 – 60.