Cronologie. August

1 august 1664. Are loc bătălia de la Saint Gotthard, dintre habsburgi și otomani. În urma acesteia s-a încheiat pacea de la Vasvár, ce a stabilit un armistițiu de douăzeci de ani între combatanți. 

2 august 1932. Americanul Carl D. Anderson descoperă pozitronul (antiparticula asociată electronului, sau antielectron). Anderson a primit Premiul Nobel pentru Fizică  în anul 1936.

Carl D. Anderson.

3 august 1903. Se naște Habib Bourguiba, primul președinte al Republicii Tunisia (1957).  Obligat să se retragă în anul 1987, și-a petrecut ultimii 13 ani din viață în arest la domiciliu, la Monastir.

Habib Bourghiba.

4 august 1704. O flotă anglo-olandeză, comandată de amiralul Geoge Rooke, ocupă insula Gibraltar. Prin Tratatul de la Utrecht (1713), Spania a cedat, în mod oficial, insula către Anglia.

Gibraltar.

5 august 1981. Președintele american Ronald Reagan concediază peste 11 000 de controlori de zbor, care intraseră în grevă pe 3 august. Conform legilor federale, organizațiile guvernamentale nu puteau iniția acțiuni greviste.

Ronald Reagan.

6 august 1806. Abdicarea împăratului Francisc al II-lea consemnează sfârșitul Sfântului Imperiu Romano-German. În locul acestuia, Napoleon a format Confederația Rinului (până în 1813).

Francisc II.

7 august 1714. Bătălia de la Gangut: flota suedeză este înfrântă de cea rusă, condusă de amiralul Apraksin. Era prima victorie majoră din istoria forțelor navale ale Rusiei.

8 august 1908. Wilbur Wright realizează prima demonstrație publică cu aparatul de zbor inventat împreună cu fratele său, Orville. Aceasta a avut loc pe un hipodorm de lângă orașul francez Le Mans.

Wilbur Wright în zbor.

9 august 1329. Papa Ioan al XII-lea pune bazele primei dioceze creștine din India, la Kolam (sau Quilon). Episcop a fost desemnat misionarul dominican Jordanus (francez de origine).

10 august 1793. Muzeul Luvru își deschide pentru prima dată porțile pentru public. Deschiderea muzeului marca un an de la arestarea regelui Ludovic al XVI-lea și de la înlăturarea monarhiei.

11 august 1837. Se naște Marie François Sadi Carnot, om politic, cel de-al patrulea președinte al celui de-a Treia Republici Franceze. A fost asasinat pe 25 iunie 1894, de către anarhistul italian Sante Geronimo Caserio.

Sadi Carnot.

12 august 1806. Voluntarii sud-americani, conduși de Santiago de Liniers, reușesc, în urma unor confruntări sângeroase, să elibereze orașul Buenos Aires, care fusese ocupat de un corp expediționar britanic.

13 august 1918. Opha Mae Johnson este prima femeie care se înrolează în rândul pușcașilor marini americani. Alte 304 femei i-au urmat exemplul în aceeași zi.

14 august 1994. Celebrul terorist Ilici Ramirez Sanchez, cunoscut sub numele de „Carlos Șacalul”, este arestat în Sudan. Ulterior a fost condamnat la închisoare pe viață, sentință pe care o execută la închisoarea Clairvaux, din Franța.

15 august 1561. Își încetează existența Imperiul de la Trapezunt, care este cucerit de Mahomed al II-lea. Unii istorici consideră că acesta a fost, de fapt, sfârșitul Imperiului Bizantin.

16 august 1914. Bătălia de la Cer (Jadar): forțele austro-ungare sunt înfrânte de cele sârbești, astfel consemnându-se prima victoria a Antantei în Primul Război Mondial.

17 august 1959. Miles Davis lansează albumul „Kind of Blue”, considerat o capodoperă a jazz-ului. Acesta este cel mai bine vândut album de jazz din istorie.

Miles Davis.

18 august 1868. Astronomul francez Pierre Jules Hanssen descoperă helium-ul, în timpul unor observații făcute la Gadur (India), cu prilejul unei eclipse totale de soare.

19 august 1743. Se naște Jeanne Bécu (cea cunoscută în istorie sub numele mult mai celebru de „Madame du Barry”), ultima amantă „oficială” a regelui Ludovic al XV-lea.

Madame du Barry.

20 august 1083. Ștefan, primul rege al Ungariei, și fiul său, Emeric, sunt canonizați de către papa Grigore al VII-lea. Sfântul Ștefan a fost primul canonizat în categoria „regilor confesori”.

21 august 1772. Regele Gustav al III-lea al Suediei impune adoptarea unei noi Constituții, prin care puterile monarhului erau mult sporite. Se sfârșea perioada de jumătate de secol de regim parlamentar, cunoscută sub denumirea de „Anii libertății”.

Gustav al III-lea al Suediei.

22 august 1902. Henry M. Leland pune bazele companiei „Cadillac”, ce va deveni celebră prin automobilele sale de lux. Numele companiei a fost „împrumutat” de la exploratorul francez Antoine Laumet de la Mothe, Sieur de Cadillac, cel care fondase orașul Detroit, în 1701.

23 august 1982. Bashir Gemayel este ales președinte al Libanului; s-a aflat în funcție doar trei săptămâni, fiind ucis într-un atentat cu bombă, ce a avut loc la Beirut, pe 14 septembrie 1982.

24 august 410. Vizigoții lui Alaric ocupă și devastează Roma. Era pentru prima dată în 800 de ani când „Cetatea Eternă” era cucerită (precedentul avusese loc anul 387 î.Hr. când orașul fusese ocupat de galii conduși de Brennus).

25 august 1830. La Bruxelles începe mișcarea revoluționară în urma căreia Belgia își va proclama independența față de Regatul Olandei. Leopold I va deveni primul rege al Belgiei.

26 august 1885. Se naște Jules Romains, scriitor francez, întemeietor al curentului unanimist. Dintre operele sale se remarcă impresionatul roman „Oameni de bunăvoință „ (Les hommes de bonne volonté), în 27 de volume.

27 august 1813. Forțele celei de-a Șasea Coaliții, conduse de generalul Schwartzenberg, sunt înfrânte la Dresda de armata franceză comandată de împăratul Napoleon I.

28 august 1911. Regina Wilhemina a Olandei inaugurează Palatul Păcii din Haga. Aici va fi sediul Curții Permanente de Arbitraj și apoi și cel al Curții Internaționale de Justiție.

29 august 1526. Bătălia de la Mohács: otomanii lui Suliman Magnificul obțin o victorie zdrobitoare asupra forțelor maghiare, conduse de Ludovic al II-lea Jagiello (acesta pierzându-și viața în luptă).

30 august 1873. Exploratorii polari Julius von Payer și Karl Weyprecht descoperă arhipeleagul pe care îl vor numi Franz Iosif, în onoarea împăratului Austro-Ungariei. Acest teritoriu nu a fost oficial încorporat imperiului, întrucât expediția celor doi a fost una privată.

31 august 1907. Contele Alexandr Izvolski (ministrul de Externe al Rusiei, foto) și Arthur Nicolson (ambasadorul Marii Britanii în Rusia) semnează Tratatul de la Sankt-Petersburg, un moment decisiv spre constituirea Triplei Înțelegeri (Antanta).