Cutremurul din 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, s-a produs pe 10 noiembrie 1940, la ora 3:39. Epicentrul a fost în zona Vrancea, la o adâncime de circa 133 km. Efectele seismului au fost devastatoare. Numărul victimelor a fost estimat la 1 000 de morţi şi 4 000 de răniţi. Iată cum a relatat ziarul „Universul” acest teribil eveniment.

Capitala, zguduită din temelii

Din adâncurile Pământului au pornit Duminică spre zori convulsii puternice, scurte, zguduind scoarţa terestră, ţinând în suspensie tot ce e în viaţă, surpând casele şi dărâmând zidurile cari n-aveau tăria rezistenţii.

În Capitală, între alte multe efecte ale mâniei elementelor deslănţuite, o imensă clădire cu 10 etaje, blocul „Carlton”, s-a prăbuşit în mai puţin de o jumătate de minut, acoperind sub dărâmături zeci, poate sute, de vieţi omeneşti […].

Lumea se afla în puterea somnului, când cutremurul de o violenţă necunoscută până acum, a sguduit Capitala din temelii. Clădiri solide, din beton armat, se clătinau ca nişte jucării în bătaia vântului. Sgomote înfricoşătoare, de duduit de motor, întretăiate de mugete ce răsbăteau din adâncul pământului însoţeau cutremurul.

Lumea, trezită din somn de sguduiri puternice alerga îngrozită neştiind încotro să apuce. Unii se repezeau să aprindă lumina, dar din spirit de prevedere, ca să preîntâmpine scurtele circuite ce-ar fi dat naştere la incendii, uzina a întrerupt brusc curentul. Alţii alergau sub tocurile uşilor sau pe scările imobilelor, fugind până în stradă. Unii, năuciţi de groază au sărit pe ferestre, crezând că au uşa în faţă, cum e cazul unui soldat din Calea Plevnei […].

Prin case mobilele se mişcau, scârţâind din încheieturi, vitrinele cu sticlă şi veselă se răsturnau, statuetele se prăbuşeau pe parchete, ceasornicele-pendule se opriseră din mers.

Panica din interiorul locuinţelor era sporită de sgomotele de afară. Geamuri se prefăceau în ţăndări, bucăţi de zidărie se desprindeau de pe la străşeni, coşurile caselor se prăbuşeau în stradă și pe trotuare cu sgomot asurzitor.

Aveai impresia că te afli într-un infern şi cele câteva clipe cât a durat cutremurul nu se mai termină.

Îmbrăcată sumar, cu ce-a putut găsi la îndemână, lumea din centrul Capitalei a fugit din blocuri, refugiindu-se pe străzi şi în pieţele publice. În Cişmigiu, în piaţa Teatrului Naţional, piaţa Cercului Militar, la Şosea, lumea îngrozită a stat până târziu, după încetarea cutremurului.

În zorii zilei, Capitala avea un aspect jalnic. Blocurile din beton s-au îndoit din poziţia verticală, pierzându-şi balcoanele şi coşurile, prăbuşite în stradă. Zidurile sunt crăpate. Case vechi s-au surpat parţial.

La unele biserici a căzut tencuiala şi s-au frânt crucile de pe turle […].

Cum s-a prăbuşit blocul Carlton

Cel mai groaznic efect al dezastruosului cutremur de Sâmbătă noaptea a fost prăbuşirea totală a blocului „Carlton” din bulevardul Brătianu, colţ cu str. Regală.

Violenţa mereu crescândă a cutremurului a făcut să se prăbuşească întreaga clădire, cu un sgomot asurzitor. O parte din clădire, – etajele de sus, prăbuşindu-se în bulevardul Brătianu, au rupt firele curentului electric, întreg iluminatul fiind întrerupt […].

Până astă-noapte, la ora 12, au fost aduse la „Institutul medico-legal” 46 de cadavre ale victimelor catastrofalului cutremur abătut asupra Capitalei şi a întregii noastre ţări […].

Dintre răniţii aduşi din primele clipe, dela Carlton, 3 au sucombat fără putinţă de a se fi intervenit şi fără a fi identificaţi. Unul din ei avea o verighetă, cu inscripţia „Leontina” 12/6/1937 […].

Din informaţiunile pe cari le-am putut obţine, în subsolurile fostului block „Carlton” se mai află în viaţă un număr de locatari cu cari s-a putut intra în comunicaţie ieri, înainte de amiază, datorită faptului că unul dintre ei, a avut la îndemână un aparat telefonic, rămas, printr-o adevărată minune, teafăr şi deci în legătură cu centrala telefonică. Prin acest aparat, îngropaţii de vii sub dărâmături, au putut comunica cu cei din afară, cu echipele de ajutor cari au luat de îndată măsuri să li se facă o conductă pentru a-i salva dela asfixie. După amiază însă, aparatul telefonic n-a mai putut funcţiona, datorită probabil faptului că, dărâmăturile, prin apăsare, au rupt firul, întrerupând astfel legătura cu centrala telefonică […].

Pagube pricinuite în Capitală

S-au înregistrat pagube mari la sute şi mii de clădiri. Astfel, pagube importante s-au produs la Ateneul Român, care adăposteşte numeroase comori de artă.

În blocul Generala, din Calea Victoriei 70, pereţii interiori s-au crăpat; vitrinele magazinelor: farmacia „La Cerb”, bomboneria „Suchard” etc. s-au făcut ţăndări. Pe tot parcursul Căii Victoriei, din loc în loc, s-au produs dărâmări.

La Casa de depuneri, Palatul Justiţiei etc. s-au desprins masse de mii de kilograme şi s-au prăvălit pe asfalt […].

Pustiirile cutremurului în cuprinsul ţării

În Ploieşti. S-a dărâmat complet imobilul din strada Kogălniceanu, proprietatea primăriei municipiului, unde se instalase de câteva zile depozitul de vânzarea ziarului „Cuvântul”. La etaj dormeau şase legionari. Ca prin minune, toţi au eşit de sub dărâmături, neatinşi.

A mai fost dărâmat imobilul din piaţa Unirii deasupra magazinului „Olarul”, un imobil pe strada „Cavafi”, biserica „Sf. Pantelimon” complet dărâmată, biserica „Sf. Gheorghe Vechi” dărâmat naosul, „Sf. Ecaterina”, „Sf. Împăraţi”, „Sf. Spiridon” toate au câte o turlă căzută.

Palatul Şcoalelor de comerţ are un perete căzut. Liceul „Sf. Petru şi Pavel” deteriorate toate sălile de clasă […].

La Târgovişte. Au suferit grave avarii prefectura, primăria, localul inspectoratului şcolar, şcoalele primare nr.1 băieţi şi nr. 1 fete, banca „Binga” […]. Şapte case sunt complet dărâmate, iar sute de case au zidurile crăpate. Turnul istoric Chindia a fost crăpat în mai multe locuri […].

Dezastrul dela Buzău. Coşurile unor clădiri s-au prăbuşit peste acoperişuri, producând mari avarii imobilelor învelite cu ţiglă […]. Monumentalul palat comunal din centrul oraşului, afară de dezastrul înregistrat în interior, are numeroase crăpături iar turnul în care se află ceasul public ameninţă să se prăbuşească […]. Sunt trei morţi şi mai mulţi răniţi […].

La Câmpina. Dezastrul cel mai mare s-a abătut asupra penitenciarului Doftana, situat în imediata apropiere a oraşului Câmpina. Este cea mai veche închisoare din ţară, unde se execută şi munca silnică pe viaţă […].

Ceea ce este mai curios, este că, celula în care a stat închis Corneliu Zelea Codreanu, se află intactă. Nu a suferit nici o stricăciune. Măsuţa şi cele două scaune din interior se află nemişcate, iar în peretele din fund, tabloul şi icoana Maicii Domnului […].

La Brăila. Din cauza violenţei cutremurului sute de imobile – atât din oraş cât şi din judeţ  – s-au dărâmat, iar celelalte s-au ales cu coşurile, ornamentele şi pereţii crăpaţi […].

La Galaţi. Catedrala episcopală a fost grav avariată. Marea capelă a fost scoasă din încheieturi şi aruncată lângă un turn al catedralei care a fost deplasat.

Palatul Prefecturii, care e o podoabă a oraşului, a devenit inutilizabil […]. În spital au fost internate aproape 100 de persoane. Se crede că sunt peste 30 morţi […].

La Giurgiu. În total, 70% din clădirile oraşului nostru au zidurile crăpate, tavanele şi coşurile căzute şi alte stricăciuni […].

(Universul, 12 noiembrie 1940)